Oameni speciali

Intr-o realitate in care doar amintirea pasilor ne provoaca gandul sa nu uitam ca au existat niste oameni cu care am vorbit, chiar si 1 minut, 1 an, o viata, nu ne e usor sa nu uitam lucrurile mari si emotiile petrecute alaturi de fiecare om in parte. Adesea un ambalaj ne imbraca facandu-ne sa parem la fel. Realitatea ma face sa cred ca suntem asemanatori cafelei… aparent aceeasi dar mereu diferita. Clipele au sarm, la fel ca oamenii… mereu speciale si niciodata aceleasi.

De cativa ani reusesc sa vad in oameni ceva special. Acel lucru de nespus in cuvinte insa la unii e mai proeminent. La unii e mai acentuat acel ceva decat la altii, pluteste in aer. Am hotarat sa ma apuc de master acum 2 ani. O lunga perioada am crezut ca am facut cea mai rea alegere. Totusi… la fecare deplasare Piatra-Iasi intalneam oameni noi, locuri si senzatii extreme.

Frumosul se construieste la fel ca si uratul…cu migala si cu esente tari… cum e cafeaua cu rom. Am ajuns la Iasi la master… Nu vedeam nimic special insa oamenii parca se autointreveau, cu viteza luminii. Niste pragmatice furnici, ce roiau in cautarea diplomelor. Ce sa caut eu un visitor cu ritmul meu lent si lipsit de vlaga acompaniat de o lipsa de entuziasm specifica? A fost doar un gand ce m-a facut sa nu renunt.

Oamenii din jurul meu, atat din Piatra cat si din Iasi m-au lamurit sa nu renunt si cu acest prilej simt nevoia sa le multumesc. Am intalnit la master si niste personaje ciudate, dar si niste oameni bine pregatiti.

M-am confundat cu voiciunea unui oras cu istorie si cu prieteni noi, legati prin cordon ombilical de cuvantul sinceritate. Am intalnit oameni ce citesc, in goana dupa cunoastere, am vazut ochi ce nimeni nu ii putea opri din drumul spre success.

Am mers la cursuri si am intalnit pe cineva special. Imbracata in negru si putin sfioasa, vedeam o colega pragmatica ce lua doar 10. Nimic special, aparent. “Trebuia sa existe si asa ceva” mi-am zis. Ceva m-a atras la ea pentru ca mereu am simtit admiratie pentru cei ce fac ce nu am reusit eu. Au trecut 2 ani de master sa inteleg ca doar 1 detaliu poate cuprinde 2 lumi paralele, 2 extraterestri veniti din alte vieti.

Pentru visatori cel mai important e ca la capatul unui zmeu ce pluteste, sa existe cineva sa tina o sfoara, la fel cum pentru un pragmatic e important sa se mai si transforme in zmeu. In fond, nimeni nu neaga faptul ca in viata mai exista si furtuni dar “calitatea unui om este data de puterea cu care sta inaintea furtunii”. Consider o binecuvantare sosirea unui om nou in viata mea, mai ales cand calitatea este data de rezultate.

Petrișor Buruiană

7 octombrie 2018

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s